29
iun

cărţi: Mircea Vulcănescu + Opere. Vol I si II  

Posted by Vestitor in , Editeaza

Descriere:

Actuala editie de Opere infirma, categoric si definitiv, afirmatia ca Mircea Vulcanescu a scris putin. In alcatuirea editiei, Marin Diaconu ingrijitorul editiei, s-a slujit de doua criterii: cel al integralitatii si cel tematic-stiintific. In primele doua volume sunt reunite scrierile filosofice, cele de istorie, critica si atitudine culturala si cele de sociologie. Scrierile filosofice se incheie cu lucrarea Nae Ionescu. Asa cum l-am cunoscut. Printre cele doua sectiuni ale volumului II: prolegomene sociologice la satul romanesc si Scoala sociologica a lui Dimitrie Gusti.


O ediţie pe măsura cuvenită omului şi marelui cărturar Mircea Vulcănescu. O personalitate intelectuală în care expresia frămîntărilor interbelice, se găseşte cel mai bine închegată, care se completează şi se reflectă minunat în latura lui profund umană şi creştină, pe care o putem numi cu toata îndrăzneala, fără să greşim, desăvîrşită, mărturisită prin demnitatea şi martiriul său în temniţa comunistă.

După cum se vede şi în descriere preocupările cărturarului erau vaste, împletind multe domenii, călăuzite de o conştinţă limpede a necesităţii trăirii şi mai ales gîndirii creştine(într-o concepţie autohtonă cuprinsă într-un proiect filosofic mai vast) căruia Mircea Vulcănescu i-a dăruit o implicare deosebită, fără a se limita la spaţiul teologic ortodox.


Sursa: http://www.universenciclopedic.ro/

29
iun

articole: Ion Moţa şi Vasile Marin  

Posted by Vestitor in , Editeaza


"Rareori se întâlneste în istoria unui neam o moarte atât de semnificativã ca moartea acestor doi fruntasi legionari, cãzuti pe frontul spaniol. În rãzboiul civil din Spania – devenit repede un rãzboi între ideologii politice si interese economice extra-nationale – au murit, fãrã îndoialã, sute de mii de oameni, de ambele pãrti; oameni si mai buni si mai rãi, desperati sau mercenari, eroi sau asasini. E greu de crezut, totusi, cã printre acele câteva sute de mii de morti de pe fronturile spaniole – se mai pot numãra jertfe atât de voluntare ca a lui Ion Mota si Vasile Marin.

Revolutia nationalistã – ca si rezistenta guvernului democrato-comunist – a gãsit desigur, încã din primele zile, aderente fanatice. S-au înscris voluntari pentru ambele tabere si din toate tãrile. Dar plecarea celor sapte comandanti legionari români în Spania – unde au luptat ca simpli voluntari în trupe de soc – a fost simbolicã. Simbolicã ar fi fost de asemenea înrolarea contelui Ciano, a lui Litvinof sau a Generalului Goering – într-una din acele trupe de soc care au 70 la sutã pierderi…
Problematica moralã a unui sef este întotdeauna mai durã ca a unui simplu fanatic. De foarte multe ori un sef nu are dreptul sã se jertfeascã direct, personal, misticei pe care o promoveazã. Atât Ion Mota cât si Vasile Marin dãduserã nenumãrate probe de spiritul lor de jertfã: închisori, suferintã, prigoanã moralã; o tinerete trãitã eroic, responsabil, ascetic.


Sursa: Mircea Eliade, Vremea, an X (1937), ianuarie 24, nr. 472, p.3.

Continuare...
29
iun

site: Filozofia Nuanţelor (Petre Ţuţea)  

Posted by Vestitor in , , Editeaza

"Un geniu, dacă a existat vreodată unul" - Emil Cioran despre Petre Ţuţea, în Mărturisiri şi anateme


Aceste pagini sunt dedicate legendarului filozof Petre Ţuţea. Vom încerca să prezentăm aşa cum se cuvine viaţa şi opera marelui gânditor. Cu puţine excepţii, volumele publicate până la data înfiinţării sitului (iulie 2006) a nu au apărut în condiţiile pe care le merită o personalitate majoră. Recepţia critică a fost de asemenea necorespunzătoare şi pe alocuri neaşteptat de ostilă, în pofida entuziasmului extraordinar generat de prezenţa filozofului. A sosit timpul unei reevaluări, iar materialele pe care le oferim sunt menite să pornească o dezbatere serioasă în legătură cu proiectele şi realizările sale.

Situl Filozofia Nuanţelor este editat de un grup de entuziaşti independenţi interesaţi de evidenţierea şi dezvoltarea tuturor aspectelor filozofiei lui Ţuţea. Nu intenţionăm să realizăm doar un sit biografic-descriptiv; orice propunere de colaborare este binevenită, mai ales sub forma articolelor originale, care vor fi supuse unei analize riguroase. Temele discutate de Petre Ţuţea sunt dificile, iar stilul său laconic, reflexiv, şi extrem de precis presupune, pe lângă familiaritatea cititorului cu cultura română şi universală o pregătire filozofică substanţială, foarte multă atenţie şi o sensibilitate aparte.

Sursa: http://www.filozofianuantelor.org

Continuare...

de Ionut Baias HotNews.ro

Conducerea penitenciarului Aiud nu renunta la ideea exterminarii lui Mircea Vulcanescu si-l trimite din nou in izolare la Zarca, o celula neincalzita, in care detinutii dormeau direct pe beton. Un tanar detinut nu mai rezista si cade din picioare. Asistenta medicala ii este refuzata, iar inca o noapte dormita pe podeaua rece l-ar fi ucis. Mircea Vulcanescu s-a intins pe beton si l-a culcat pe bolnav peste el. Acesta avea sa-si revina, dar filozoful se va imbolnavi grav de plamani si va muri in scurt timp. Avea 48 de ani si a lasat un testament simplu, dar care arata intreaga conceptie crestina de viata a lui Vulcanescu : "Sa nu ne razbunati!".


Sursa: Hotnews

Continuare...

Între membrii cei mai de seamă ai grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim, care pe la începutul anilor 1940 reprezenta locul unde se puteau asculta înalte prelegeri de spiritualitate creştină, se număra şi profesorul Alexandru Codin Mironescu. Cărţile lăsate posterităţii de savantul şi gânditorul Alexandru Mironescu mărturisesc suferinţele şi zbuciumul unui suflet care s-a străduit să trăiască viaţa fără compromisuri, dar şi bogata cultură pe care renumitul om de ştiinţă o poseda. De aceea, receptarea lui de către generaţia tânără este necesară pentru cunoaşterea unui spirit care a rezistat unui sistem opresiv, iar profilul său interior poate servi ca model pentru armonioasa convieţuire dintre preocuparea ştiinţifică şi căutarea mistică a desăvârşirii lăuntrice.


Născut la 10 iulie 1903, într-o familie burgheză, tatăl său era colonel, iar înaintaşii lui - monahul Veniamin Cătulescu, ucenic al Sfântului Calinic de la Cernica, a fost profesor de Istorie biblică la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ şi generalul Constantin Budişteanu a fost ministru de război şi participant la Războiul de Independenţă. Tânărul Mironescu, după ce studiază fizica şi chimia la Universitatea din Bucureşti, îşi susţine doctoratul în filosofie şi pleacă la Paris pentru studii ştiinţifice aprofundate. La Sorbona, obţine, în 1929, titlul de doctor în fizică şi devine cadru universitar la Catedra de chimie organică a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti.


Sursa: http://www.ziarullumina.ro

Continuare...
19
iun

articole: Parintele Daniil Sandu Tudor  

Posted by Vestitor in , , , Editeaza


Parintele Daniil Tudor


S-a scris mult despre Miscarea "Rugul Aprins" si despre mentorul ei, Parintele Daniil Tudor. Inalt Prea Sfintitul Dr. Antonie, Mitropolitul Transilvaniei, i-a consacrat o carte intreaga.

Eu voi veni cu cateva note din dosarul Parintelui Daniil, note ce ne intaresc convingerea ca elita duhovniceasca a Bisericii Ortodoxe a avut de suferit in perioada comunista. Cuvantul Mantuitorului s-a implinit: "Daca M-au prigonit pe Mine, si pe voi va vor prigoni; daca au pazit cuvantul Meu, si pe al vostru il vor pazi."(Ioan 15, 20).

Daniil Sandu Tudor s-a nascut in 1896 si se numea, in mirenie, Alexandru Teodorescu. Pseudonimul literar era Sandu Tudor. Barbat frumos si elegant, casatorit de trei ori, cu o personalitate puternica, era atras de substratul tainic al lucrurilor. Cult si imprastiat, orientat inspre literatura patristica si mistica vietii calugaresti, ii placea sa se invarta printre oamenii Bisericii.


Sursa: http://www.crestinortodox.ro/diverse/69653-parintele-daniil-sandu-tudor

Continuare...
16
iun

site: Calvarul Aiudului  

Posted by Vestitor in , , , Editeaza







Imn morţilor - de Radu Gyr

Morminte dragi, lumină vie,
sporite-ntr-una an de an,
noi v-auzim curgând sub glie,
ca un şuvoi subpământean!


Aţi luminat cu jertfe sfinte
pământul, până-n temelii,
căci arde ţara de morminte,
cum arde cerul de făclii.


Ascunse-n lut, ca o comoară,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma-n ţară,
vă regăsim mereu în noi!


De vi s-au smuls şi flori şi cruce
şi dacă locul, nu vi-l ştim,
tot gândul nostru-n el v-aduce,
îngenuncheri de heruvim.


Morţi sfinţi în temniţi şi prigoane,
morţi sfinţi în lupte şi furtuni,
noi am făcut din voi icoane,
şi vă purtăm pe frunţi cununi.


Nu plângem lacrimă de sânge,
ci ne mândrim cu-atâţi eroi.
Nu! Neamul nostru nu vă plânge,
ci se cuminecă prin voi.

Sursa: http://www.calvarulaiudului.ro/

12
iun

articole: Serial Sfintii Inchisorilor - Marieta Iordache  

Posted by Vestitor in , , , Editeaza

Serial - Sfintii inchisorilor Maica Mihaela. Martirii din Nicoresti
de Cezarina Barzoi, Ionut Baias HotNews.ro




Maria Iordache s-a nascut la data de 15 noiembrie 1914 in localitatea Nicorestii Tecuciului, judetul Galati. Parintii, Maria si Alexandru, mai aveau un fiu, pe Badia Nicoara Iordache, si o fiica, Ana. Toti trei aveau sa treca prin torturi si chinuri.

Nicorestii Tecuciului au dat neamului romanesc si alti marturisitori: Preotul Tanasache Alexandrescu, Preotul Costache Olaru, Parintele Ion Filotei Movileanu, Barladeanu Toma - toti trecuti prin iadul temnitelor comuniste ptr apararea neamului si a Crucii.

Continuare...
11
iun

video: Colind din inchisorile comuniste  

Posted by Vestitor in , , , Editeaza

Concertul caritabil "Seara de colinde" a fost organizat de Compania de teatru Passe-Partout Dan Puric avand scopul de a strange fonduri pentru Centrul de Ingrijiri Paliative Sf. Irina - Voluntari. Acest centru ofera gratuit asistenta si ingrijire bolnavilor de cancer si leucemie aflati in faza terminala.



Sursa: http://video.crestinortodox.ro/

11
iun

video: Valeriu Gafencu  

Posted by Vestitor in , Editeaza


Valeriu Gafencu Sfintul inchisorilor
Vezi mai multe video din Film

Sursa: Triluliu

10
iun

articole: Serial Sfintii inchisorilor - Vasile Militaru  

Posted by Vestitor in , , Editeaza

Serial - Sfintii inchisorilor Vasile Militaru: "In poeziile mele nu va rima poporul cu tractorul"
de Cezarina Barzoi, Ionut Baias HotNews.ro

Copilaria si debutul literar

Vasile Militaru s-a nascut la 19 septembrie 1885, in comuna Dobreni-Campurel, regiunea Bucuresti. Parintii sai, Ghita si Dinca, erau tarani plugari. Tanarul Vasile dovedeste dorinta de studiu si inclinatii literare; cu toate acestea face doar 4 clase, familia Militaru fiind foarte saraca.

Debuteaza cu versuri in revista Literatura si arta romana la varsta de 15 ani. Primul volum de versuri Strop de roua aparand in anul 1919. Fiind remarcat de mai multi oameni de cultura ca Barbu Stefanescu Delavrancea, Alexandru Vlahuta si Duliu Zamfirescu (acesta din urma fiind chiar mandru de descoperirea noului talent) incepe sa publice in ziarul Universul intre anii 1927-1930.

Devine cunoscut si printr-o serie de fabule publicate in revistele Drum nou si Porunca vremii. In poezia sa vorbeste despre ortodoxie, nationalism, oameni simpli, satul romanesc. Un prim volum de poezii remarcat este Psaltirea in versuri (1933), premiat de Academia Romana, dar opera sa de capatai ramane Divina Zidire, la care a lucrat peste 25 de ani (1926-1955). Divina Zidire este Biblia versificata si ilustrata.

In perioada interbelica devine unul dintre cei mai populari oameni de cultura din tara. Se spune ca nu exista casa de om care stia sa citeasca, fara un Vasile Militaru pe etajera.

S-a casatorit cu Ecaterina (Telly) Barbu si a locuit in Bucuresti.



Sursa: Hotnews

Continuare...
10
iun

articole: Traiul şi sfârşitul lui Ion Flueraş la Gherla  

Posted by Vestitor in , , Editeaza

Fragment:

Părăsind ucigaşii şi oprindu-ne asupra victimei lor, Dumitru Bordeianu aduce o contribuţie nobilă la portretizarea lui Flueraş în ultima perioadă a vieţii sale. Ea este cu atât mai preţioasă cu cât provine de la un tânăr cu formaţie spirituală de dreapta, deci predispus a-l judeca pe liderul social-democrat cu asprime, ca oponent politic.Deşi repetăm lucruri cunoscute de cititor din cele expuse anterior, nu vom evita reluarea caracterizării făcută de acest autor, pentru că lauda celor morţi nu are sens să se curme niciodată. "Bătrânul Flueraş, muncitor tâmplar din Arad, fost membru în Comitetul Internaţionalei Socialiste şi fost secretar al Partidului Social-Democrat al lui Titel Petrescu, nu a aderat la Partidul Comunist, odată cu Lothar Rădăceanu (Wurtzelbaum) ci a rămas fidel P.S.D.-ului lui Titel Petrescu. Arestat împreună cu acesta, a avut o comportare de om cinstit şi de mare bun simţ. L-am cunoscut la Gherla în următoarea împrejurare" (p.352-353).Împrejurarea respectivă, după cum se va vedea, joacă un rol esenţial în desenarea caracterului colegului de detenţie despre care relatatează Bordeianu. Ea ne-a determinat să includem acest fragment revelator în lucrarea noastră "Chemarea lui Dumnezeu în temniţele comuniste" (Bucureşti: Editura Ramida, 1998 şi ediţia a doua: Bucureşti, Editura Agapis, 2002).Pe timpul când şefi organizatorici erau dimpreună Juberian şi cu Reck, Bordeianu, prea slăbit, nu era scos la muncă în fabrică ci, condus de gardian, ieşea în curte să o măture, să umple hârdaiele cu apă şi să facă alte munci necalificate. Aceasta se petrecea prin 1952. Într-o bună zi, a fost trimis să aducă o mătură de la capela dezafectată a penitenciarului, transformată în depozit mai ales de icoane şi de mobilier bisericesc, aduse din fostul sediu cultic situat la nordul clădirii mari."Am rămas înmărmurit, zărind acolo un bătrânel, în genunchi şi cu mâinile încleştate. Se ruga în faţa unei icoane."La zgomotul de saboţi al paşilor mei, a întors capul şi, văzând că sunt un deţinut ca şi el, mi-a făcut semn să vin aproape. M-am apropiat cu sfială şi am îngenunchiat şi eu. Atunci, bătrânul mi-a şoptit că este socialistul Flueraş." Necunoaşterea de către toată lumea a stării de spaimă, generând o prudenţă dusă până la exces, ce bântuia prin închisorile comuniste, mai ales în acea perioadă şi într-un loc de elecţie al triumfului denunţării omului de către om, impusă de reeducatori, ne determină să scoatem în evidenţă că atitudinea de încredere şi de situare pe o poziţie creştină fermă a insului necunoscut este vrednică să mire foarte.

Continuare...
10
iun

site: Dumitru Staniloaie  

Posted by Vestitor in , Editeaza

Occidentul a pierdut înţelegerea pentru taina existenţei, pentru prezenţa lui Dumnezeu în toate. El vede un Dumnezeu distant de lume. Un Dumnezeu care nu vine la noi prin tainele Bisericii, ci despre care doar se vorbeşte. Un Dumnezeu al discursurilor. Iar separatismul acesta al lumii de Dumnezeu a fost promovat de toate filozofiile atee din Occident, al căror ultim exponent a fost marxismul. Occidentul n-a mai ştiut decăt de o raţiune care împarte şi desparte, n-a mai văzut nici o expresie a legăturii dintre toate ale lumii şi Dumnezeu. De aceea, Occidentul suferă de un simptom şi de o sete neostoită de afirmare şi de aflare a unor noutăţi exterioare, superficiale, care permit oamenilor orice. Aşa se explică marea influenţă a drogurilor asupra tineretului de acolo, practicarea şi extinderea homosexualităţii, slăbirea familiei... Aceia sunt pierduţi, rătăciţi, rupţi de cele ale firii. Spiritul Occidentului crede că îi este permis orice şi că adevărata înnoire este aceea care permite omului orice. Să ne ferim de o asemenea judecată, pe noi şi pe cei de lăngă noi, deopotrivă.

Sursa: http://www.dumitrustaniloaie.ro/

09
iun

scrieri: Nicolae Steinhardt - Încrederea  

Posted by Vestitor in , , Editeaza

Cuvantul de mai jos - avand ca punct de plecare Evanghelia potolirii furtunii de pe mare de catre Hristos - este, fara indoiala, una dintre capodoperele omiletice ale parintelui Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia, incluse in faimosul volum de predici “Daruind vei dobandi” si cuprinde un mesaj de o forta si de o vitalitate duhovniceasca exceptionala. Este un cuvant de care are nevoie orice luptator intru Hristos, orice calator duhovnicesc pe marea involburata a lumii acesteia si este un cuvant extrem de necesar si de actual mai cu seama in vremurile noastre, caracterizate prin excelenta de un coplesitor duh al deznadejdii:


“Textul evanghelic, atat in referatul lui Matei (8, 22-35) cat si in referatele lui Marcu (4, 36-41) si Luca (8, 23-27) foloseste cuvantul credinta (cum de nu aveti credinta? sau unde este credinta voastra sau iarasi putin credinciosilor) dar in pericopa linistirii (potolirii) furtunii de pe mare eu unul socotesc termenul incredere a fi mai potrivit.Domnul isi cearta ucenicii pentru doua pricini: ca sunt fricosi si ca le lipseste credinta. Fricosi cu adevarat nu s-ar zice totusi ca sunt, deoarece pericolul a fost real si iminent (de calificativul infamant „fricos” invrednicindu-se socot, mai degraba cei pe care ii tulbura si-i zapacesc simpla eventualitate a unei amenintari); tustrele pericope vorbesc fie de-o furtuna atat de mare incat corabia se acoperea de valuri, fie de valuri ce se pravaleau peste corabie (si corabia era aproape sa se umple), fie de corabia ce se umplea de apa asa incat erau in primejdie; in asemenea cazuri de pericol real si iminent poate ca nu de frica trebuie sa fie vorba ci de alarma legitima. Si, tot astfel, poate ca in loc de substantivul credinta este mai adecvat, mai oportun acel de incredere. De aceasta, gandesc, au dat mai ales dovada ca sunt lipsiti apostolii. N-au pus temei pe actualitatea prezentei in corabie a invatatorului lor, nu au dat crezare simtamantului, intuitiei, convingerii ca nimic rau nu li se poate intampla atata vreme cat se afla sub obladuirea imediata a lui Hristos.


Sursa: http://www.calauzaortodoxa.ro/credinta/increderea-in-hristos/

Continuare...
09
iun

scrieri: Valeriu Gafencu  

Posted by Vestitor in , , , Editeaza

Colindul robului


Pe malul Trotusului
Canta robii Domnului
Injugati cu jugul Lui.
Dar cantarea lor e muta,
Ca-i din suferinta smulsa,
Si-i cu rugaciuni crescuta.

In inima robului
Domnu-Si face ieslea Lui
In noaptea Craciunului.
Flori de crin din ceruri ploua
Peste ieslea Lui cea noua
Si din flori picura roua.
Sta un copilas in zare
Si priveste cu mirare

O fereastra de-nchisoare.
Langa micul copilas
S-a oprit un ingeras
Ce-i sopteste dragalas:

Azi Craciunul s-a mutat
Din palat la inchisoare

Unde-I Domnu-ntemnitat;
Si copilul cel din zare
A venit la inchisoare
Sa traiasca Praznic mare.


VOIEVODUL MARTIR CONSTANTIN BRANCOVEANU CU FIII SAI SI SFETNICUL IANACHE



La 28 octombrie 1688 se sfarsea din viata Serban Voda Cantacuzino, domnul Tarii Romanesti, in timpul caruia s-au ridicat sfinte lacasuri de inchinare si s-a inceput tiparirea primei editii integrale a Bibliei in romaneste. In aceeasi zi boierii munteni au ridicat in scaunul de domnie pe nepotul de sora al celui raposat, logofatul Constantin Brancoveanu (n. 1655), cu rosturi insemnate in viata politica a tarii. Invatase carte, precum si limbile greaca, latina si slavona, cu dascali ale caror nume au ramas necunoscute, apoi s-a casatorit cu Maria, nepoata de fiu a domnitorului Antonie din Popesti, avand 11 copii: patru feciori si sapte fete. De tanar a fost chemat in slujbe domnesti, sub Gheorghe Duca si Serban Cantacuzino, ajungand in cele din urma, mare logofat.


Si-a inceput domnia in imprejurari grele pentru Tara Romaneasca, in timpul unui indelungat razboi intre turci si austrieci. Noul domn, printr-o diplomatie deosebita, a stiut sa pastreze legaturi de prietenie cu toti, astfel ca tara sa fie scutita de jafuri si pustiiri din partea unor osti straine. In astfel de imprejurari favorabile, cei 26 de ani de domnie reprezinta o epoca de maxima stralucire culturala si artistica. S-au ridicat acum biserici si manastiri, s-au deschis scoli de toate gradele, s-au tiparit carti in diferite limbi, au fost sprijiniti si incurajati oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor asezaminte bisericesti ortodoxe cazute sub dominatie otomana.



Sursa: http://www.crestinism-ortodox.ro

Continuare...